Fungi

   Fungii (ciupercile) sunt o grupă aparte de organisme unicelulare şi pluricelulare, cu nenumărate specii, întâlnite în toate mediile de viaţă.
   Caracterul distinctiv al fungilor este dat de:
   – aparatul vegetativ nediferenţiat (tal);
   – talul este unicelular sau pluricelular, microscopic sau macroscopic şi poartă denumirea de miceliu;
   – se înmulţesc vegetativ, sexuat şi asexuat;
   – în comparaţie cu plantele, nu posedă clorofilă cu care să realizeze fotosinteza, toate fiind organisme heterotrofe, saprofite sau parazite;
   – sintetizează unele substanţe specifice regnului animal (chitină, glicogen);
   – sintetizează glucide speciale, specifice numai lor (manitoza, trehaloza, ergotioneina).
   Din punct de vedere sistematic, fungii erau consideraţi până în anul 1990 ca fiind o încrengătura (Mycophyta) a regnului Plantae. După anul 1995, pe baza caracterelor specifice doar lor, s-a considerat că aceştia formează un regn separat (regnul Fungi), iar după anul 2002 fiind studiaţi pe baza materialului genetic, au fost efectuate schimbări majore în clasificarea lor.
    În prezent regnul Fungi include în funcţie de sistemul de clasificare mai multe încrengături (Ascomycota, Basidiomycota, Blastocladiomycota, Chytridiomycota, Glomeromycota, Microsporidia,  Neocallimastigomycota, Zygomycota etc.), plus câteva grupe (Incertae sedis), ce cuprind fungii care din diferite motive nu pot fi subordonaţi încrengăturilor stabilite.
    În Marea Neagră au fost inventariate aproximativ 90 de specii de fungi marini, din genurile: Glugea, Ichthyosporidium, Steinhausia (Microsporidia); Alternaria, Aspergillus, Candida, Cladosporium, Epicoccum, Fusarium, Gliocladium, Metschnikowia, Papulaspora, Penicillium, Verticillium, Zalerion (Ascomycota); Cryptococcus, Rhodotorula, Trichosporon (Basidiomycota);  Mucor ( Zygomycota) etc.
   Fungii marini sunt mai puţin evoluaţi, dar larg răspânditi în biotopul pontic, unde trăiesc pe resturile submerse (saprofit) sau pe ţesuturile vii ale animalelor sau vegetalelor din apă (parazit). Sunt cunoscuţi sub denumirea de micromicete şi au în general dimensiuni foarte mici (exprimate în microni) şi  forme variate (rotundă, ovoidă, alungită, filamentoasă). Corpul fungilor (aparatul vegetativ) poate fi constituit dintr-o singură celulă sau din mai multe (pluricelular) şi poate fi simplu sau ramificat, formând miceliul. Majoritatea se înmulţesc pe cale vegetativă (prin diviziune binară, fragmentare, înmugurire), unii pe cale sexuată cu formare de spori, care  prezintă şi un mijloc de răspândire a lor.

Aspergillus

Aspergillus sp.

Cryptococcus

Cryptococcus sp.

Trichosporon

Trichosporon sp.

   Prin activitatea lor micromicetele joacă un  rol vital în circulaţia unor substanţe în natură, însă multe specii sunt patogene, provocând la animale (mamifere, păsări, peşti) boli infecţioase numite micoze.

Ichthyosporidium hertwigi

Peşte infestat cu Ichthyosporidium hertwigi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s