Bulgaria

   Република България

   Cod internaţional – BG

   Localizare geografică – Europa de Sud-Est; între 41°41′ şi 44°13′ lat. N şi între 22°22′ si 28°37′ long. E

   Capitala – Sofia (1,19 milioane locuitori)

   Suprafaţa – 111.002 km²

   Populaţia – 7,4 milioane

   Limba vorbită – bulgara (limba oficială), turca

   Religii – ortodoxă, musulmană

   Ziua naţională a Bulgariei – 3 martie (eliberarea Bulgariei de sub ocupaţia otomană, 1878)

   Aşezare şi Relief

   Bulgaria se întinde pe circa o cincime din Peninsula Balcanică. Ea are frontiere naturale în două părţi: în est se învecinează cu Marea Neagră pe circa 380 km, iar în nord, fluviul Dunărea marchează graniţa Bulgariei cu România, pe circa 500 km. Ţara poate fi împărţită de la nord la sud în patru regiuni naturale: Câmpia Înaltă a Dunării, lanţul Munţilor Balcani (Stara Planina), Câmpia Tracică Superioară, iar în sud-vestul ţării, lanţurile alpine Rila şi Pirin, continuate spre est cu Munţii Rodopi.

Relieful Bulgariei

   De la nord spre sud, bazinul Dunării este mărginit de o regiune deluroasă acoperită parţial cu loess, cu altitudini maxime de 400 de metri. Prebalcanii (cu altitudini de circa 1500 de metri) sunt urmaţi la sud de Munţii Balcani (Stara Planina), care se întind de la frontiera estică la cea vestică. Acest lanţ muntos are altitudini de până la 2376 de metri şi dă numele întregii peninsule dintre Marea Neagră şi Marea Adriatică. Unele părţi din Balcani s-au transformat în carst şi una din caracteristici este numărul mare de peşteri. În ciuda înălţimii lor, nu au formele abrupte tipice lanţurilor muntoase înalte.

Munţii Balcani (Stara Planina)

Vesantul sudic al Vârfului Botev (2376 m), Parcul Naţional al Balcanilor Centrali

   În sudul Balcanilor se găsesc lanţuri muntoase paralele cu aceştia, care se numesc Antibalcani sau Munţii Centrali (Sredna Gora), cu o înălţime maximă de 1604 m, în vârful Goliam Bogdan.

Munţii Centrali (Sredna Gora)

   Între aceste două lanţuri muntoase se găsesc mai multe depresiuni. Capitala Bulgariei, Sofia, este aşezată într-una din aceste depresiuni, la o altitudine de 550 de metri.

Sofia (Munţii Vitosha)

   Altitudinea scade către Câmpia Tracică Superioară. Această câmpie fertilă se întinde în est până la Marea Neagră şi este traversată de văile mai multor râuri. Al doilea oraş ca mărime din Bulgaria, Plovdiv, este situat pe malul râului Mariţa. Câmpiile au un specific propriu datorită plantaţiilor întinse de floare-soarelui şi culturilor de legume şi tutun.

Câmpia Tracică Superioară

În est, Câmpia Tracică se întinde până la Marea Neagră

   În sud-vestul Bugariei se găsesc lanţurile muntoase înalte. Cel mai înalt vârf din Bulgaria şi din întreaga Peninsulă Balcanică este Vf. Musala, cu o altitudine de 2925 de metri. Acesta se găseşte în Munţii Rila, care se învecinează cu Munţii Pirin şi cu Munţii Rodopi. Aceste lanţuri muntoase sunt mult mai inaccesibile decât Munţii Balcani, care sunt traversaţi de circa 30 de trecători. Munţii Pirin se pare că îşi datorează numele zeului slav al tunetului, Perun, care potrivit legendei, ar fi trăit aici în vremurile străvechi.

Munţii Rila (Vârful Musala 2925 m)

Munţii Pirin

Munţii Rodopi

   Clima

   Principalii factori care contribuie la formarea climei sunt topografia ţării şi vecinătatea ei cu Marea Neagră. În timp ce Munţii Balcani, care împart ţara în două zone climatice, protejează sudul Bulgariei de curenţii de aer rece dinspre nord, lanţurile muntoase din sudul Bulgariei protejează interiorul ţării de influenţele climatice din regiunea mediteraneeană. În nordul Bulgariei influenţele continentale sunt predominante. Masele de aer rece se adună deasupra Munţilor Balcani, de aceea grindina şi chiciura pot provoca mari pagube recoltelor. Vara, foehnul (vântul uscat) este un fenomen foarte răspândit. Regiunea dintre Balcani şi Rodopi are o climă de tranziţie, cu influenţe mediteraneene. Vara se manifestă fenomenul de secetă, care poate dura uneori până la trei luni.

Primăvara în Munţii Bulgariei

Vara la Marea Neagră în Bulgaria

Toamna într-un oraş bulgăresc

Iarna, şosele înzăpezite în Bulgaria

   Dacă în nordul Bulgariei temperatura medie anuală este de 11,5°C, în sud ea este de circa 15°C. În regiunea de coastă se manifestă influenţa moderatoare a Mării Negre, iar lanţurile muntoase au o climă alpină şi sunt acoperite de zăpadă mai multe luni pe an. Media anuală a precipitaţiilor este de 500 – 800 mm în câmpii şi de 1000 – 1400 mm în munţi.

   Vegetaţia şi Fauna

   Aproximativ o treime din suprafaţa ţării este acoperită de păduri. În zonele mai joase predomină foioasele – stejarii, fagii şi teii sunt speciile predominante. La altitudini mai mari cresc coniferele, speciile predominante fiind pinii şi molizii. Pentru a răspunde cererii permanente de lemn, la sfârşitul Evului Mediu au fost defrişate mari suprafeţe de pădure, iar acum pericolul deşertificării este combătut prin programe ample de reîmpădurire. O mare importanţă a fost acordată plantării unor păduri mixte pentru a preveni epuizarea solului prin monocultură. Datorită climei specifice, în sud este răspândită o vegetaţie de tip mediteraneean, în care predomină o formaţiune vegetală (maquisul) formată din tufărişuri, arbuşti spinoşi şi măslini. Pădurile de luncă dese, formate din plopi, sălcii, ulmi şi frasini, se găsesc în unele părţi de pe malurile Dunării, iar în unele zone umede din câmpii cresc stuf şi plante de mlaştină.

 Vegetaţie montană

   Munţii Bulgariei sunt habitatul unor specii rare sau pe cale de dispariţie. Lupii, urşii şi cerbii constituie elementele faunistice importante ale ţării. De asemenea multe specii de păsări rare, cuibăresc sau sunt sedentare în parcurile naţionale ale Bulgariei. Aproximativ 13.000 de specii de nevertebrate şi vertebrate se regăsesc în Bulgaria şi reprezintă 14% din toate speciile înregistrate în Europa.

Hoitarul alb (Neophron percnopterus)

Cerbul lopătar (Dama dama)

Ursul brun (Ursus arctos)

   Populaţia

   Bulgaria este o zonă de tranzit între Europa şi Orientul Mijlociu. Circa 84% din locuitori sunt bulgari, iar turcii formează al doilea grup etnic ca număr, reprezentând aproximativ 9% din populaţie. În Bulgaria trăiesc şi 350.000 de ţigani, dar numărul lor exact este greu de stabilit, pentru că mulţi se declară bulgari sau turci când se fac recensăminte. Alte minorităţi sunt formate din macedoneni, armeni, români şi greci.

Ţărani bulgari la începutul secolului al XX-lea

Turci în Bulgaria, sfârşitul secolului al XIX-lea

Ţigani bulgari, începutul secolului al XX-lea

   În Bulgaria trăiau mai mulţi turci, dar în timpul unei campanii în care au fost obligaţi să devină bulgari, mulţi au plecat în Turcia, la sfârşitul anilor 1980. Relaţiile încordate dintre bulgari şi turci s-au mai relaxat în ultimii ani. Mişcarea pentru Drepturi şi Libertate, dominată de turci, este reprezentată în parlamentul bulgar din 1990, iar în 2001 a făcut parte din guvern pentru prima dată. Acest fapt a contribuit la relaxarea tensiunilor.
   După decenii de migraţie a populaţiei de la sate la oraşe, proporţia bulgarilor care trăiesc în oraşe este acum de circa 70%, Bulgaria fiind astfel una dintre cele mai urbanizate ţări din sud-estul Europei. Oraşul cel mai mare este capitala, Sofia, situată în vestul ţării, cu o populaţie de peste un milion de locuitori. Alte oraşe importante sunt Plovdiv, în interiorul ţării şi Varna şi Burgas pe coasta Mării Negre. Majoritatea bulgarilor sunt creştini ortodocşi, iar turcii sunt musulmani. În perioada comunistă, bulgarii au fost descurajaţi să practice activ religia.

   Bulgara, limba oficială, aparţine grupului de limbi slave şi foloseşte scrierea chirilică. În fiecare an, pe 24 mai (Ziua Educaţiei şi Culturii Bulgare), bulgarii îi cinstesc pe sfinţii Chiril şi Metodiu, „apostolii slavilor“, despre care se crede că au inventat acest alfabet. Bulgara veche a fost folosită de multe alte popoare slave care aparţineau de biserica răsăriteană.
   Standartul educaţiei este ridicat în Bulgaria. După anii 1990, engleza a devenit cea mai importantă limbă străină predată în şcoli, luând locul rusei. Numărul bulgarilor care vorbesc germana sau franceza este în creştere. În cadrul procesului de democratizare, autonomia academică a universităţilor a fost legiferată în 1990. De atunci au fost fondate mai multe universităţi private.

   Păstrarea moştenirii culturale naţionale are o mare importanţă în Bulgaria. Costumele populare sunt bogat colorate şi decorate cu bijuterii, iar sunetele culturii tradiţionale bulgare sunt exprimate sub forma cântecelor populare. Aceste cântece sunt interpretate la numeroase festivaluri sezoniere de muzică folclorică, cum este cel de la Koprivshtica (Копривщица), unde vin muzicieni, cântăreţi şi dansatori de folclor din Bulgaria.

 Festivalul folcloric de la Koprivshtica

Dansatori bulgari

   Instrumentele autohtone importante sunt gadulka (cobza), gaida (asemănătoare cimpoiului), cavalul (un fluier de lemn) şi toba. O caracteristică neobişnuită a muzicii bulgare este interpretarea corală polifonică. Aceste „voci bulgare“ constituie un fenomen care a făcut obiectul mai multor studii ştiinţifice. Tradiţiile se păstrează şi în industria artizanatului, în obiectele confecţionate de arămari, de sculptorii în lemn şi de olari.

Instrumente tradiţionale bulgăreşti (Gaida)

Interpretare corală

   Bulgaria îşi arată şi faţa modernă. Datorită multor iniţiative private, viaţa ei culturală este excepţional de efervescentă. Aceste iniţiative includ o serie de galerii deschise în ultimii ani, mai ales la Sofia. Printre cei mai faimoşi artişti contemporani de origine bulgară se numără „artistul împachetărilor“ Christo Javacheff (Христо Явашев, n. 1935).

Christo Javacheff – Little Bay, Sydney

Christo şi Jeanne Claude Javacheff – Umbrelele

Christo Javacheff – Pont Neuf, Paris

   Istorie şi Politică

   Regim politic – Republică parlamentară.

   Legislativ – Adunarea Naţională (Народно събрание на Република България), cu 240 de deputaţi aleşi pe o durata de 4 ani – ultimele alegeri parlamentare desfăşurate, 26 martie 2017 (alegeri anticipate).

   Preşedinte – Rumen Radev (Румен Георгиев Радев), mandat cu o durată de 5 ani, început la 22 ianuarie 2017 (ales 13 noiembrie 2016).

   Guvern – prim-ministru Boiko Metodiev Borisov  (Бойко Методиев Борисов), învestit 4 mai 2017, Partidul „Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei“ (GERB).

   Organizare administrativă – 28 de regiuni (oblasti)

Regiunile Bulgariei (Области в България)

   Situată în partea estică a Peninsulei Balcanice, Bulgaria are o istorie bogată în evenimente. Tracii, grecii, romanii, bizantinii, slavii şi bulgarii se regăsesc în istoria acestei regiuni. Din 2004, Bulgaria este membră a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), iar din 2007 a Uniunii Europene (UE).  
   Bulgarii sunt un popor slav, cu unele particularităţi. Culorile panslave alb, albastru şi roşu, în diferite modele, sunt caracteristice steagurilor popoarelor slave, dar bulgarii au fost singurii care au ales alb, verde şi roşu pentru stindardul naţional.
   După victoria împotriva slavilor, bulgarii au întemeiat primul regat bulgar, în anul 681. Sub domnia ţarului Simeon I (893 – 927), regatul a devenit unul din cele mai mari puteri din sud-estul Europei, până la sfârşitul secolului al IX-lea. După ce a fost cucerită de Imperiul Bizantin, ţara şi-a redobândit suveranitatea prin proclamarea celui de-al doilea regat bulgar în 1187/1188 cunoscut şi ca Imperiul Vlaho-Bulgar.

 Simeon I cel Mare, ţar al Bulgariei între anii 893 – 927

   La sfârşitul secolului al XIV-lea, Bulgaria este cucerită de turci, devenind provincie a Imperiului Otoman. Acest fapt a durat cinci secole, timp în care o parte a populaţiei bulgare a fost islamizată.

Bulgari islamizaţi (Pomaci), începutul secolului al XX-lea

   Mai multe răscoale împotriva turcilor au eşuat, stăpânirea otomană luând sfârşit abia în anul 1878, după războiul ruso-turc. Un rezultat al Congresului de la Berlin din acelaşi an a fost împărţirea Bulgariei. Partea de nord a devenit principat autonom, iar cea sudică (Rumelia) a rămas provincie turcă. Cele două regiuni au fost reunite în anul 1885. Prinţul Ferdinand I de Saxa-Coburg-Gotha  (1887 – 1918) a proclamat Bulgaria stat independent în 1908 şi a adoptat titlul de ţar.

Ferdinand I principe (1887-1908) şi ţar al Bulgariei (1908 – 1918)

   Războaiele balcanice (1912 – 1913) şi Primul Război Mondial au provocat Bulgariei pierderi teritoriale importante şi au slăbit stabilitatea tinerei ţări.

   Armata bulgară în Primul Război Mondial

   În Al Doilea Război Mondial, Bulgaria a luptat în Balcani, alături de Germania. În 1944, Armata Roşie Sovietică a ocupat ţara, iar în septembrie 1944 a fost abolită monarhia şi proclamată Republica Populară Bulgaria. Sub conducerea lui Todor Jivkov (1954 – 1989), Bulgaria a fost unul dintre vasalii cei mai loiali ai Uniunii Sovietice şi cea mai apropiată de „fratele mai mare“,  din punct de vedere ideologic.

Todor Jivkov conducător al Republicii Populare Bulgaria (1954 – 1989)

   În noiembrie 1989, regimul monopartit comunist a luat sfârşit în Bulgaria, iar în iulie 1991 a intrat în vigoare o constituţie non-comunistă. Succesul procesului de democratizare este demonstrat de schimbările de guvern frecvente şi lipsite de incidente. La alegerile parlamentare din iunie 2001, Mişcarea Naţională condusă de Simeon Borisov Sakskoburggoțki (n. 1937), fostul rege Simeon al II-lea al Bulgariei, a luat locul Uniunii Forţelor Democratice, ca principală forţă politică. Noul şef al guvernului se întorsese cu doar câteva luni înainte, din Spania, unde trăise în exil de la detronarea lui, în 1946. Guvernul de coaliţie format de el avea o majoritate absolută în parlament. Totuşi, la alegerile din 2005, el a fost înfrânt de Coaliţia pentru Bulgaria condusă de socialişti, care a format o alianţă tripartită cu fostele partide de guvernământ sub conducerea socialistului Serghei Stanisev, care a devenit prim-ministru. În 2004 şi 2007, Bulgaria şi-a atins principalele obiective de politică externă aderând la NATO şi la Uniunea Europeană.

Simeon al II-lea rege (1943 – 1946) şi prim-ministru al Bulgariei (2001 – 2005)

   Economie, Transporturi şi Comunicaţii

   Asemenea altor ţări comuniste din blocul estic, Bulgaria a dezvoltat după Al Doilea Război Mondial o economie planificată controlată de stat, devenind dintr-o ţară agricolă una industrializată. Această dezvoltare s-a realizat mai ales prin extinderea industriei grele, mare consumatoare de energie şi de materii prime. După prăbuşirea sistemului comunist în 1989, structurile economice stabile s-au dezintegrat brusc. Strategiile care au produs întârzieri şi o incapacitate de a implementa reforme structurale au dus la o criză economică gravă la mijlocul anilor 90′. Guvernul Kostov a introdus primele măsuri de reformă în 1997. Pe lângă stabilizarea monedei prin legarea levei bulgăreşti de marca germană, numeroase companii au fost privatizate. Noul guvern condus de Simeon Sakskoburggotski a continuat în general pe acelaşi drum. În ciuda productivităţii scăzute, a deficitului balanţei comerciale şi a datoriei naţionale mari, Bulgaria a putut realiza o creştere economică graţie unor împrumuturi străine, unor reforme orientate către o economie de piaţă şi unor schimbări structurale.

   Sectorul agrar este dominat de cultivarea tutunului, grâului, porumbului, legumelor, florii-soarelui şi a sfeclei de zahăr. Producţia de fructe şi de vin se dezvoltă în regiunile unde clima este favorabilă.
   În Bulgaria există cinci regiuni viticole. Cele mai celebre vinuri roşii şi albe din Bulgaria sunt: Gumza, Dimiat, Muscat, Pamid, Mavrud, Misket şi Melnik.

Vinuri bulgăreşti

   Cultivarea trandafirilor este o altă caracteristică a agriculturii bulgare.

Trandafiri de cultură (Rosa damascena)

   Unul din cele mai rafinate produse ale economiei bulgare este uleiul de trandafir, care a dobândit o faimă mondială. Materia primă pentru acest ulei sunt florile roz-închis de Rosa damascena, unul dintre soiurile de trandafiri folosite în scopuri industriale. Din secolul al XVII-lea este cultivat cu mult succes în „Valea Trandafirilor“, care are o lungime de 100 de km şi este situată lângă Kazanlâk, la sud de Munţii Balcani. Aici, protejat de vânturile reci din nord, trandafirul are condiţii ideale să crească. Recoltarea florilor de trandafir începe în jurul datei de 20 mai şi se termină pe la mijlocul lui iunie. Culesul se face manual. Deoarece conţinutul de ulei al florilor descreşte în timpul zilei, ele sunt recoltate în primele ore ale dimineţii.

Recoltarea trandafirilor

   Trandafirii sunt prelucraţi în rezervoare în care sunt înmuiaţi în apă, apoi compoziţia este încălzită şi distilată. După ce operaţiunea este repetată de mai multe ori, se extrage uleiul produs. Pentru a produce un litru de ulei trebuie distilate până la 3.000 de kg de flori. Procesul de producţie costisitor este reflectat de preţul „aurului roz“ care se vinde cu circa 4.000 de euro, litrul. În Bulgaria se produc aproximativ 1.000 de tone de ulei de trandafir, anual.

   Printre cele mai prospere domenii de producţie sunt industria chimică, ingineria mecanică, industria alimentară, industria articolelor din metal, sticlăria şi textilele. Pe măsură ce restructurarea economiei continuă, va deveni clar care dintre aceste ramuri industriale vor supravieţui pe termen lung.

Combinatul Chimic „Agropolychim“ din Devnya, în apropiere de Varna

   Cei mai importanţi parteneri comerciali ai Bulgariei sunt: Rusia, Italia, Germania, Grecia, Franţa şi Turcia. Bulgaria exportă în special produse chimice, alimente şi produse alimentare de semilux (inclusiv vin), textile şi utilaje. Un produs de mare succes la export este uleiul de trandafiri folosit la fabricarea parfumurilor. Principalele produse importate sunt materiile prime (mai ales petrol şi gaze din Rusia) dar şi autovehicule şi bunuri de consum. O ramură economică importantă este turismul. Pentru a creşte veniturile în acest domeniu, Bulgaria investeşte în extinderea infrastructurii.

   Sistemul de transport transregional al ţării este în mare măsură constituit din reţeaua feroviară naţională, cu o lungime de 4.300 de km. Reţeaua rutieră este importantă pe distanţe mai scurte (90% din drumuri sunt asfaltate). Oraşele mai mici şi multe sate sunt legate de o reţea de autobuze transregionale. Pe lângă autobuzele publice, circulă tot mai multe autobuze particulare.

Transport feroviar

   Dunărea este o arteră importantă pentru navigaţia fluvială. Podul dintre oraşele Ruse şi Giurgiu, construit în 1954, este una din cele mai importante legături dintre Bulgaria şi România. Aeroporturi internaţionale există la Sofia, Varna, Burgas şi Plovdiv.

Dunărea este importantă pentru navigaţia fluvială

Aeroportul din Sofia

   După 1990, legile referitoare la activitatea jurnalistică au fost liberalizate. Multe publicaţii apărute în Bulgaria sunt susţinute în general de trusturi de presă. BNR şi BNT, companiile de radio şi televiziune finanţate de stat, au avut monopol până în anul 2000, cand bTV a devenit primul canal de televiziune privat care a obţinut licenţă de emisie. Există canale transmise prin cablu şi canale TV cu plată.

Ziare bulgăreşti

   Turism

   Vama – Pot fi introduse fără taxă articole de uz personal şi cantităţi limitate de ţigări, tutun şi băuturi alcoolice pentru consum propriu. Obiectele de valoare trebuie declarate. Sumele în valute străine sau în leva mai mari de 10.000 de euro trebuie declarate.

   Pentru şoferi – Este recomandat un permis de conducere internaţional şi este necesară o asigurare carte verde. Limita de viteză este de 50 km/h în localităţi, 90 km/h în afara localităţilor şi de 120 km/h pe autostradă. Limita de alcoolemie 0,5‰. Se percepe o taxă pentru folosirea autostrăzilor, în funcţie de distanţă, pe lângă taxa de acces unică.

   Cazare – Există hoteluri de lux, de clasa I şi de clasa II în centrele turistice şi un mare număr de apartamente particulare şi campinguri.

   Moneda – 1 leva = 100 stotinki.
   Mijloace de plată – Există bancomate. Cecurile de călătorie pot fi încasate la bănci. Cărţile de credit obişnuite sunt acceptate de hotelurile şi restaurantele mari, precum şi de companiile internaţionale de închiriere de maşini. Plata în numerar este totuşi cea mai răspândită modalitate de plată.

Bancnota de 100 de leva, în circulaţie din 2003

Convertor valutar: EUR, USD, BGN.

   Cele mai variate tipuri de peisaje sunt protejate în mai multe parcuri naţionale. Există o mare diversitate de mănăstiri şi biserici importante, dintre care unele au fost incluse pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO. Litoralul Mării Negre oferă plaje lungi de nisip. În Bulgaria există staţiuni balneare recunoscute şi peste 500 de izvoare minerale. Schiorii se pot bucura de iernile înzăpezite din regiunile montane înalte, scăpând de aglomeraţia supărătoare din alte staţiuni de schi europene mai cunoscute.

Schi în Bulgaria

   Gastronomia bulgară se bucură de o reputaţie internaţională.

Bine aţi venit în Bulgaria!

Ofertă gastronomică la „mehana“ (han), în Bulgaria

   În lanţurile muntoase din Bulgaria se găsesc cele mai înalte vârfuri din Peninsula Balcanică, precum şi o floră şi o faună variată. Lupii şi urşii, pe cale de dispariţie în alte părţi, au aici condiţii adecvate. Mari zone sunt protejate în parcuri naturale şi pot fi vizitate pe jos. Formaţiuni stâncoase, crestate, cu defileuri adânci şi cascade, se găsesc în Parcul Naţional Rila. Parcul Naţional Pirin se întinde pe cele mai înalte părţi ale Munţilor Pirin. Printre alte specii de plante caracteristice în această zonă (desemnată de UNESCO monument al Patrimoniului Natural Mondial), cresc maci de Pirin şi pini bosniaci masivi. Unele plante cresc numai în această regiune.

În Munţii Pirin creşte pinul bosniac (Pinus heldreichii)

   Totuşi, fenomene naturale fascinante nu se întâlnesc doar în lanţurile muntoase, şi câmpiile au de oferit privelişti impresionante. În Parcul Naţional Strandja, pe coasta Mării Negre, cresc fagi, unele specii rare de cactuşi şi trăiesc specii de păsări foarte diverse. Pelicanii creţi pot fi văzuţi în Rezervaţia Naturală Srebărna de pe Dunăre.

Parcul Naţional Strandja

Rezervaţia Naturală Srebărna

   Peşterile sunt foarte răspândite în regiunile calcaroase. Datorită fragilităţii rocilor, apa se infiltrează repede şi formează fenomenul de carst tipic în subteran. Unele dintre cele 4.500 de peşteri sunt accesibile turiştilor. În Munţii Balcani se găsesc cele mai multe. Analizele arheologice ale desenelor rupestre i-au facut pe unii experţi să conchidă că peşterile au fost locuite în Epoca Pietrei.

Peştera Devetashka

Desene rupestre în Peştera Măgura
(Epoca Bronzului)

   Istoria variată a Bulgariei este reflectată nu numai de muzeele şi siturile istorice din Sofia, ci de toate zonele ţării. După schimbările politice din 1989, aşezămintele religioase şi-au recăpătat importanţa de odinioară. Multe dintre aceste biserici şi mănăstiri au o valoare arhitecturală şi artistică foarte mare. Cea mai faimoasă dintre ele este Mănăstirea Rila, dar şi alte centre religioase adăpostesc o mare diversitate de comori. Mănăstirea Dryanovo, din secolul al XII-lea, a fost distrusă de mai multe ori în timpul stăpânirii otomane, dar a fost reconstruită. Ea se află pe locul de acum 150 de ani. Mănăstirea adăposteşte un muzeu arheologic cu obiecte din perioada timpurie a Epocii Pietrei, descoperite într-o peşteră din apropiere. După mai multe incendii, Mănăstirea Sf. Kirik a fost construită în forma actuală, la începutul secolului al XIX-lea. Ea adăposteşte icoane magnifice şi o colecţie impresionantă de vase de argint şi cupru.

Biserica Boyana din Sofia
(secolele X-XII, pictura datează din 1259)

Mănăstirea Dryanovo

Mănăstirea Sfântul Kirik

   Sus în munţi, înconjurată de o pădure deasă de conifere şi situată la 120 km de Sofia, se află o bijuterie deosebită, Mănăstirea Rila. Această mănăstire de călugări este considerată cea mai de seamă reprezentare a identităţii bulgare, simbolizând şi importanţa Bisericii Ortodoxe de-a lungul întregii istorii a ţării. De aceea, ea este astăzi un loc de pelerinaj naţional. Întemeiată în secolul al X-lea de călugărul bulgar Ivan Rilski (Ivan din Rila), mănăstirea a servit ca loc de păstrare în siguranţă a unor capodopere ale artei bulgare în timpul ocupaţiei otomane. De-a lungul secolelor, ea a avut strânse legături cu centre spirituale şi din alte ţări. După un incendiu devastator, căruia i-au supravieţuit numai câteva din clădiri, edificiul a fost reconstruit. Deşi din exterior mănăstirea, locuită şi acum, seamănă cu o fortăreaţă, designul interior este splendid. Aici se găsesc, printre altele, o bibliotecă cu circa 16.000 de volume şi peste 100 de manuscrise, un muzeu de istorie şi o biserică cu sculpturi în lemn şi fresce valoroase. Datorită importanţei ei excepţionale, a fost inclusă pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.

Mănăstirea Rila

   „Sofia creşte, dar nu îmbătrâneşte niciodată“, aceasta este deviza heraldică a capitalei Bulgariei, în jurul căreia gravitează întreaga ţara. Puteţi cunoaşte fiecare epocă din istoria ţării dacă vă plimbaţi prin centrul oraşului. În această metropolă se găsesc clădiri în stilurile grec, roman, bizantin şi turc. După ce dominaţia otomană a luat sfârşit, Sofia a devenit capitala ţării în 1878, un moment decisiv în istoria oraşului.
    La începutul secolului al XX-lea, Sofia a cunoscut perioada ei de glorie. Din această epocă s-au păstrat multe clădiri municipale. Catedrala Aleksandr Nevsky, construită între 1904 şi 1912, este considerată una dintre cele mai importante clădiri din Peninsula Balcanică. Cupola ei de aur, impresionantă, poate fi văzută de la mare distanţă şi se spune că clopotele ei pot fi auzite până la o depărtare de 30 de km.
    Clădirile din perioada comunistă, inclusiv unele clădiri guvernamentale şi sediile posturilor de radio, contrastează puternic cu aceste construcţii mai vechi. Spiritul eliberat după ce ţara şi-a deschis graniţele se exprimă acum sub forma unor hoteluri de cinci stele şi magazine cu influenţe vest-europene. Un nou stil de a face afaceri este evident în cafenelele şi barurile din oraş. Muzicieni celebri din întreaga lume participă la festivalurile de muzică organizate în fiecare an în luna iunie.

Sofia

Catedrala Aleksandr Nevsky

   Bulgaria înseamnă şi golfuri îmbietoare cu apă verde-smarald şi plaje lungi cu nisip fin, la marginea unor munţi acoperiţi de păduri dese. Porturi animate pentru iahturi alternează cu sate de pescari liniştite şi pitoreşti. Mareele se fac simţite foarte puţin sau deloc de-a lungul coastei, care are o lungime de circa 380 km, iar salinitatea Mării Negre este numai jumătate din cea a Mediteranei. Pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, clima este plăcut de caldă în timpul verii.

Litoralul bulgăresc

   La nord de Varna, de-a lungul coastei se întind „Nisipurile de Aur“. Aici se află numeroase staţiuni, iar porţiunea de coastă este cunoscută pentru nisipul ei fin şi strălucitor. În Varna se găsesc câteva obiective turistice precum Muzeul Marinei şi ruinele unor terme romane. În Burgas se află un muzeu arheologic cu o mare colecţie de ancore ale unor nave antice. „Plaja însorită“ se întinde de-a lungul coastei, la nord de oraş. Nessebar, pe care turiştii care vizitează Bulgaria trebuie să-l vadă neapărat, se află aici. Oraşul, care există din Antichitate, este construit pe o peninsulă ieşind în mare şi este legat de continent printr-o şosea cu lungimea de 400 m. Oraşul vechi, inclus pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO, este singurul „muzeu în aer liber“ din Bulgaria. Totuşi, staţiuni şi obiective turistice pot fi găsite pe litoral şi la sud de Burgas până la graniţa cu Turcia, înşirându-se pe coastă ca perlele pe un fir de aţă. Regiunea litoralului Mării Negre a Bulgariei este recunoscută şi pentru vinurile ei.

Nisipurile de Aur

Plajă la Varna

Burgas

Nessebar

SURSE BIBLIOGRAFICE (INFORMAŢII, NOTE, TEXTE, IMAGINI):
MAREA ENCICLOPEDIE – STATELE LUMII – Ediţia originală publicată în 2008, Das Neue Bild unserer Welt, wissenmedia GmbH, Gütersloh/Germania – versiunea în limba română, Editura Litera, 2009 Bucureşti, România.
ISIDRO J. GAVILAN – NEOPHRON PERCNOPTERUS, HANRY DOORN – DAMA DAMA, AIDAN FINN – URSUS ARCTOS
– FLICKR;