Ctenophora

   Ctenoforele sunt animale marine putin tolerante fata de salinitati scazute. Din acest motiv in Marea Neagra, ctenoforele sunt un grup sarac in specii. Fauna de ctenofore a Marii Negre s-a imbogatit insa, datorita unui proces legat direct de activitatea umana. In prezent se cunosc patru specii de ctenofore, dintre care trei au patruns in bazinul pontic dupa 1980.

   Ctenoforele sunt  organisme in majoritate pelagice, foarte asemanatoare cu meduzele. Simetria corpului este biradiara, putandu-se diferentia un plan lateral si un plan sagital. Putine specii sunt bentale si au corpul turtit, simetria biradiara fiind alterata de elemente de simetrie bilaterala. Ca si in cazul celenteratelor, corpul este alcatuit din ectoderm si endoderm intre care se gaseste o mezoglee groasa. Denumirea grupului vine de la prezenta pe suprafata corpului a 8 benzi de ctenidii cu ajutorul carora animalele inoata in masa apei. O ctenidie (din grecescul, ctenos-pieptene) este alcatuita dintr-un sir de cili puternici cu baza solidarizata, acesti cili bat apa impreuna, iar intreg ansamblu de ctenidii este coordonat prin intermediul statocistului. In plan sagital, multe specii prezinta doua tentacule lungi, retractile, prevazute cu ramificatii (tentile) la nivelul carora se gasesc celule coloblaste. Aceste celule au forma emisferica, cu un filament rigid drept si unul spiralat. Coloblastele secreta substante cleioase care servesc la imobilizarea planctonului cu care se hranesc animalele.
  Ctenoforele sunt animale hermafrodite, gonadele fiind dispuse longitudinal, de o parte si de alta a canalelor meridiane, totdeauna testiculele si respectiv ovarele de langa un canal meridian corespunzandu-le un alt testicul respectiv ovar situat lateral fata de canalul meridian vecin. Produsele sexuale ajung in cavitatea gastrala si de aici sunt expulzate la exterior. Fecundatia este externa.
  In timpul ontogenezei ctenoforelor apar pentru prima data in seria animala celule care anunta aparitia celei de a treia foite embrionare. Astfel, in stadiul de blastula, din celulele endodermice mari se diferentiaza prin diviziune un grup de celule de talie mica care se vor dispune in final in urma unui proces de invaginare intre celulele ectodermice. Aceste celule, denumite celule mezenchimatoase nu nu formeaza insa o a treia foita embrionara, ci dau nastere musculaturii aflate in tentacule si teaca tentaculara. Aceste fibre musculare se caracterizeaza printr-o elasticitate extrema, amintind de insusirile asemanatoare ale fibrelor musculare netede.
  Sunt specii planctonofage, destul de neselective, cu exceptia beroideelor.

   Din punct de vedere sistematic, ctenoforele se impart in doua clase, in functie de prezenta sau absenta tentaculelor: Tentaculata si Nuda, ambele cu reprezentanti in Marea Neagra.

   Tentaculata

   Cuprinde cea mai mare parte a speciilor de ctenofore cu corpul fie sferic, fie aplatizat lateral sau dorso-ventral, cu orificiul bucal cu diametrul mic, uneori sunt prezenti lobi orali mari.

   Cydippida, acest grup include cele mai primitive ctenofore actuale, la care organizatia interna se aseamana foarte mult cu cea a larvei cydippe. Sistemul de canale gastrovasculare consta din doua canale stomodeale, un canal infundibular bifurcat, si doua canale laterale impartite  in doua canale radiare si un canal tentacular, la randul lor, canalele radiare se bifurca in canale radiare de ordinul doi care se deschid in canalele meridiane. La cidipide, tot acest sistem de canale este neanastomozat.

   Pleurobrachia rhodopis Chun, 1879 

   Este singura specie a acestui ordin care traieste in Marea Neagra. Adultii au corpul transparent, cu nuante galbui, de forma sferica cu diametrul de 10-20 mm si cu doua tentacule foarte lungi prevazute cu numeroase tentile (ramificatii) in plan sagital. Este o specie foarte comuna in plancton, fiind intalnita pana la adancimi de 30-50 m.
   Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Ctenophora, Clasa Tentaculata, Subclasa Typhlocoela, Ordinul Cydippida, Familia Pleurobrachiidae, Genul Pleurobrahia.

Pleurobrachia rhodopis

Pleurobrachia rhodopis

   Lobata, specii care pot atinge 30-40 cm lungime, adultul prezinta doi lobi bucali mari (uneori mai lungi decat corpul) care au rolul de a orienta spre gura apa incarcata cu zooplancton. Modificarile corpului apar dupa ce este depasit stadiul de larva cydippe, la inceput apar doua mici prelungiri de o parte si de alta a orificiului bucal, care in final dau nastere lobilor bucali. Canalele sistemului gastrovascular se complica si ele progresiv, adultul avand canalele meridiane conectate cu prelungiri ale canalelor stomodeale.

Mnemiopsis leidyi A. Agassiz, 1865

   Originar de pe tarmurile atlantice ale continentului nord-american, unde populeaza atat ape salmastre cat si lagune suprasarate, acest ctenofor a fost semnalat pentru prima data in Marea Neagra la inceputul anilor ’90 in zona portului Novorosiisk (in nord-estul Marii Negre). Patrunderea sa in Marea Neagra s-a efectuat in apa de balast a navelor de transport. Cu o toleranta ridicata fata de variatiile mari de temperatura si salinitate, fiind in plus si o specie hermafrodita, Mnemiopsis s-a impus relativ repede in ecosistemul pelagic.
   In Marea Neagra, adultul are dimensiunile cuprinse intre 8-12 cm. Corpul este alungit si comprimat in plan sagital, pe suprafata corpului distigandu-se cele 8 siruri longitudinale de ctenidii, iar in apropierera orificiului bucal se observa teaca tentaculara.

     Reproducerea acesteia are loc in lunile estivale, cand temperatura apei se inscrie in jurul valorii de 23°C, iar maximul inmultirii se produce in august-septembrie, sau dupa caz, in septembrie-octombrie, la temperaturi de 24-25°C. Incheierea reproducerii are loc la sfarsitul toamnei, cand se produce si o crestere a mortalitatii in randul adultilor.
    Pradator neselectiv, Mnemiopsis a devenit extrem de rapid o specie dominanta in macrozooplancton, dezvoltand populatii estimate la sute de milioane de tone in intregul bazin pontic.
   Regimul sau alimentar de tip planctonic, caracterizeaza impactul produs in Marea Neagra. Specia are un regim carnivor, consumand atat specii zooplanctonice precum Oithona nana, Acartia clausi, cat si icrele si puietul unor specii de pesti cu valoare economica. Avand un rol dublu in ecosistem, pe de o parte concurent, pe de alta pradator pentru speciile planctonofage, prezenta lui Mnemiopsis in Marea Neagra are un efect negativ prin diminuarea cantitatii si a speciilor de peste (efectivele pescuite au scazut uneori aproape de zero, cum a fost cazul hamsiei-Engraulis encrasicholus, in dreptul litoralului romanesc). Desi specia se situeaza la capatul unei retele trofice scurte (fitoplancton-zooplancton-Mnemiopsis), studii recente ale cercetarilor semnaleaza totusi un consum al exemplarelor tinere de Mnemiopsis (1-4 mm) de catre adultii de stavrid, datorita rezervelor de zooplancton stocate de catre acestea. Recent a patruns in Marea Neagra si pradatorul natural al acesteia ctenoforul Beroe ovata.
   Faptul ca o specie invaziva a bulversat puternic comunitatile locale, unde nu avea dusmani naturali, iar prin patrunderea ctenoforului Beroe ovata, beneficiaza de un mecanism natural de reglare a efectivelor este benefic din punct de vedere ecologic, iar ecosistemele Marii Negre ar putea sa se refaca intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat. Insa faptul ca acum sunt doua specii invazive de ctenofore in loc de una nu face decat sa inrautateasca aspectul general al biodiversitatii din bazinul pontic.
   Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Ctenophora, Clasa Tentaculata, Subclasa Cyclocoela, Ordinul Lobata, Familia Bolinopsidae, Genul Mnemiopsis. 

Leucothea multicornis Quoy & Gaimard, 1824

   Este o specie mediteraneana de cca. 25 cm lungime, caracterizata prin lobi bucali foarte mari. Aceasta specie a fost citata recent in Marea Neagra, deocamdata  doar in largul coastelor Bulgariei.
   Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Ctenophora, Clasa Tentaculata, Subclasa Cyclocoela, Ordinul Lobata, Familia Leucotheidae, Genul Leucothea.

   Nuda

   In aceast grup sunt cuprinse ctenofore cu corpul in forma de clopot, pelagice fosforescente, lipsite de tentacule, cu coloblastele concentrate in jurul orificiului bucal. Canalele gastrovasculare au numeroase ramificatii in mezoglee. Stadiile larvare tinere se aseamana cu stadiile larvare ale ctenoforelor tentaculate, insa adultul prezinta orificiul bucal foarte larg.

   Beroida, specii cosmopolite raspandite in toate marile din jurul Europei. Dimensiunile lor pot depasi 15 cm. Beroideele sunt specii macroplanctonofage, specializate pe consumul altor ctenofore, de obicei cidipide sau lobate. In Marea Neagra a patruns foarte recent ctenoforul Beroe ovata semnalat in toata partea vestica, de la litoralul bulgaresc si pana la Odessa, in populatii mari. Beroe este dusmanul natural al ctenoforului Mnemiopsis.

Beroe ovata Bruguière, 1789

   Originea si modul in care Beroe a patruns in Marea Neagra este deocamdata neclar, fiind posibile mai multe variante. Prima ar fi imigratia din zona Atlanticului de Nord, in apa de balast a navelor, in acelasi mod ca si Mnemiopsis (deoarece ambele specii coabiteaza in zona Atlanticului). O alta ipoteza ar fi aceea a imigratiei din Mediterana, prin stramtoarea Bosfor. In ambele cazuri, patrunderea beroideelor in bazinul pontic, nu a fost posibila mai devreme din lipsa hranei formata din ctenoforele lobate. Abia atunci cand resursa trofica, populatiile post-invazive de Mnemiopsis au atins un anumit nivel, Beroe s-a putut aclimatiza in noul habitat.
   Ctenoforul Beroe ovata a fost semnalat pentru prima data in Marea Neagra in vara anului 1997, in dreptul coastelor sudice, vestice si nord-vestice. In 1998 apare din nou in timpul sezonului cald, pentru ca in august-septembrie sa se inregistreze o dezvoltare exploziva a populatiei de ctenofore, mii de exemplare putand fi observate in apele din apropierea litoralului romanesc.
   Beroe ovata are corpul in forma de clopot, lipsit de tentacule. Marimea lor este variabila, de la sub 1 cm (la exemplarele tinere) pana la 15 cm la exemplarele adulte. Corpul este aplatizat caracteristic, iar sirurile longitudinale de ctenidii au culoarea portocalie.

   Din punct de vedere trofic, ctenoforul Beroe ovata este un pradator specializat in consumul ctenoforelor lobate, iar prezenta acestora in bazinul pontic este in stransa legatura cu dezvoltarea populatiilor de Mnemiopsis leidyi. In viitor, este de presupus ca beroideele se vor dezvolta in numar mare, deoarece in Marea Neagra populatiile ctenoforelor lobate din genul Mnemiopsis le pot asigura hrana necesara, iar beroideele nu au dusmani naturali.
   Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Ctenophora, Clasa Nuda, Ordinul Beroida, Familiei Beroidae, Genul Beroe.

SURSE BIBLIOGRAFICE (INFORMATII, NOTE, TEXTE, IMAGINI):
Conf. univ. dr. MARIUS SKOLKA
– ZOOLOGIA NEVERTEBRATELOR vol I-II – OVIDIUS UNIVERSITY PRESS, Constanta 2003;
–  RAPORT DE CERCETARE nr. 880/2004, EVALUAREA BIODIVERSITATII DOBROGEI, UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA;
MARIUS SKOLKA, MARIAN TRAIAN GOMOIU
– SPECII INVAZIVE IN MAREA NEAGRA – IMPACTUL ECOLOGIC AL PATRUNDERII DE NOI SPECII IN ECOSISTEMELE ACVATICE http://www.specii-invazive.ro/system/files/marius-skolka-marian-traian-gomoiu-specii-invazive-in-marea-neagra.pdf

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s