Avion doborât în Ucraina

  Un avion Boeing 777 al Malaysia Airlines, cu 298 de persoane la bord a fost doborât, joi 17 iulie 2014, în estul Ucrainei, în zona Doneţk, unde au loc lupte între separatiştii proruşi şi armata ucraineană.

Boeing 777 Malaysia Airlines

   Avionul a decolat din Amsterdam la ora locală 12:15 şi trebuia să ajungă în Kuala Lumpur vineri, 18 iulie, la ora locală 6:10 AM. Contactul cu aeronava a fost pierdut la 14:15 GMT (16:15 ora României) la 30 km de waypoint-ul Tamak, la circa 50 km de graniţa Ucraina-Rusia. Avionul s-a prăbuşit în Ucraina, lângă satul Gabrovo, la 40 de kilometri de frontiera cu Rusia.

Explozia avionului Boeing 777

Boeing 777 doborat in Ucraina

   Jurnaliştii de la Reuters au raportat joi că văd resturi care ard şi care poartă culorile companiei malaeziene. De asemenea, au spus că au văzut zeci de trupuri pe câmpurile din zonă. Interfax arată că avionul a dispărut când zbura la o altitudine de aproximativ 10 kilometri, înălţimea standard pentru zborul de croaziera. În plus, Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA), a insistat că zborul nu trecea printr-o zonă restricţionată.

Boeing 777 doborat in Ucraina

Boeing 777 doborat in Ucraina

   Potrivit companiei Malayasia Airlines la bordul avionului prăbuşit în Ucraina se aflau 298 de persoane (193 olandezi, 43 malaezieni, 27 australieni, 12 indonezieni, 10 englezi, 4 germani, 4 belgieni, 3 filipinezi, un româno-canadian şi un neo-zeelandez). Acesta este al doilea avion pe care compania Malaysia Airlines îl pierde în acest an, după ce un Boeing a dispărut în apele Oceanului Indian, nefiind găsit nici la ora actuală.

Pasaport (Zborul MH 17)

   Ucraina a acuzat separatiştii că au doborât avionul folosind un lansator de rachete sol-aer de provenienţă rusească numit „Buk“. În acest timp, separatiştii susţin că ucrainenii sunt cei care au tras în avion, lucru care a fost negat de preşedintele Petro Poroşenko. „Prăbuşirea avionului Malaysian în estul Ucrainei este „un act terrorist“, afirmă preşedintele Petro Poroşenko, referindu-se la presupusa implicare a insurgenţilor proruşi în acest incident.
   Preşedintele rus, Vladimir Putin, a acuzat joi Ucraina că „poartă responsabilitatea teribilei tragedii“ care a implicat un avion de linie al companiei Malaysia Airlines. „Nu există îndoiala că statul pe teritoriul căruia s-a petrecut acest lucru poartă responsabilitatea acestei teribile tragedii“, a declarat preşedintele rus, citat de agenţia RIA Novosti. „Această tragedie nu ar fi avut loc dacă domnea pacea în această ţară, dacă operaţiunile militare nu ar fi fost reluate în sud-estul Ucrainei“, a continuat Putin.
    „Ştim cu siguranţă că avionul a fost doborât de o rachetă“, a declarat, vineri seara, Barack Obama, preşedintele SUA. Preşedintele american a mai subliniat că există dovezi că avionul a fost doborât de separatiştii susţinuţi de ruşi. „Sunt indicii clare că avionul a fost doborât de o rachetă lansată din teritoriul controlat de separatiştii susţinuţi de Rusia. Ştim că separatiştii au primit sprijin susţinut din partea Rusiei: asistenţă tehnică, echipamente militare“, a declarat Obama.

Sistem de rachete antiaeriene Buk

Sistem de rachete antiaeriene Buk

   Sistemul Buk (în rusă Бук) cunoscut în Occident drept SA-11 sau SA-17, este un dispozitiv militar avansat capabil să distrugă avioane militare sau chiar rachete balistice. Este format dintr-un centru de comandă mobil cu radar (target aquisiton radar), şase transportoare (transporter erector launcher and radar) și trei lansatoare mobile (transporter erector launcher), dotate cu rachete sol-aer de mari dimensiuni (500-700 kg), care pot atinge o altitudine maximă cuprinsă între 11-25 km și o distanță de până la 42 kilometri. O baterie de rachete Buk cuprinde două transportoare (TELAR) şi un lansator (TEL). Bateria poate fi pregătită pentru lansare în cinci minute şi poate fi gata pentru deplasare în alte câteva minute. Sistemul a fost dezvoltat în timpul Uniunii Sovietice și îmbunătățit ulterior de Rusia.

   O pagină de pe un site de socializare atribuită unui comandant de top al rebelilor arată că insurgenţii au doborât un avion de transport militar în acelaşi loc în care aeronava Malaysia Airlines s-a prăbuşit, lângă graniţa cu Rusia. Cometariile liderului militar a autoproclamatei Republici Populare Doneţk sugerează că separatiştii ruşi au doborât avionul din greşeală, confundându-l cu un transportor militar ucrainean. Tocmai am doborât un An-26 lângă Torez“, se arată pe pagina VK atribuita lui Igor Strelkov, pagină frecvent citată de presa ucraineană. Rebelii au doborât şi în 14 iunie un avion An-26 în estul Ucrainei, omorând 49 de oficiali guvernamentali.

Igor Strelkov

   IGOR STRELKOV, pe numele sau adevarat Igor Gîrkin, este liderul separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, iar în cursul după-amiezii de joi, a postat pe o reţea de socializare un mesaj în care susţine că a doborât două avioane, unul dintre acestea fiind foarte posibil Boeingul 777 aparţinând MALAYSIA AIRLINES. Igor Gîrkin este cetăţean rus, mercenar de profesie, luptător pe mai multe fronturi, iar în ultima perioadă a fost cunoscut ca liderul separatiştilor proruşi din estul Ucrainei. Acesta este cunoscut sub numele de IGOR STRELKOV „Puşcaşul“, datorită faptului că este un foarte bun cunoscător al diferitelor tipuri de armă şi le foloseşte cu îndemânare. STRELKOV a fost comandantul GRU, „Directoratul principal de spionaj“, organizaţie de spionaj militar rusă, care există încă din 1918, în Ucraina. De asemenea acesta este liderul miliţiilor din Republica Populară Doneţk şi unul dintre reprezentanţii separatiştilor proruşi. Potrivit presei din Rusia, Igor Strelkov este un ofiţer în rezervă al armatei ruse, care şi-a exprimat opiniile extremiste cu privire la eliminarea inamicilor statului rus şi a luptat de partea Federaţiei Ruse în campaniile contra-separatiste din Cecenia şi separatiste pro-Moscova în Transnistria. Alte surse arată ca Strelkov a luat parte la războiul bosniac ca voluntar de partea sârbă şi în Cecenia ca mercenar sub contract.

    Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunţat că racheta care a doborât avionul malaezian a fost lansată de experţi militari ruşi, iar ordinul ar fi fost dat de liderul uneia dintre grupările armate separatiste, Igor Bezler, cu numele de cod „Demonul“. Acesta ar fi fost implicat şi în operaţiunile din Crimeea, înainte ca peninsula să fie alipită de Rusia în luna martie.
   „Dacă, într-adevăr, separatiştii proruşi sunt în spatele acestui atac împotriva unui avion de linie, ei şi susţinătorii lor probabil vor încerca să ascundă dovezile“, a declarat Power. „De aceea, este extrem de important ca investigaţia să înceapă imediat“, a precizat ambasadorul SUA.

Insurgentii prorusi

Nimeni sa nu zboare pe cerul nostru!

   Sistemul de rachete sol-aer de tip Buk, cu care separatiştii proruşi ar fi doborât avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, a fost dus în secret în Rusia în cursul nopţii de joi spre vineri, a precizat pe Facebook, Anton Heraşcenko, un consilier al ministrului ucrainean de Interne.

Sistemul Buk transportat in Rusia

   În circumstanţe normale, primii care sosesc la locul prăbuşirii unui avion sunt profesioniştii, care delimitează zona, filmează toate detaliile, examinează şi trimit spre analiză părţi ale epavei aeronavei. După prăbuşirea avionului MH17 al companiei Malaysia Airlines, joi, primii care au sosit la locul tragediei au fost câţiva mineri, anchetatori amatori, localnici dotaţi cu camere de luat vederi sau copii, în căutare de suvenire. Aceştia umblau printre rămăşiţele avionului, a cărui prăbuşire s-a soldat cu moartea tuturor celor 298 de persoane de la bord. Unii stropeau cu apă peste tot, alţii făceau fotografii şi filmuleţe pe care le puneau pe YouTube. Cei sosiţi la faţa locului au găsit o scenă îngrozitoare. O femeie îmbrăcată în negru avea o mână ridicată, un bărbat, cu şosete dar fără pantaloni, avea mâinile pe piept. Alţii purtau încă centurile de siguranţă, iar un bărbat avea lângă el un iPhone. Împrăştiate peste tot erau obiectele de îngrijire personală. Este un loc contaminat“, a apreciat Mark Rosenker, fostul preşedinte al Comisiei pentru siguranţa transporturilor din SUA. Este absolut oribil. Ar putea lipsi mai multe părţi“, a adaugat el.

Malaysia Airlines MH17

Malaysia Airlines MH17

Localnici la locul prabusirii

Victimele atacului terorist din Ucraina

   Jurnaliştii străini aflaţi la locul prăbuşirii avionului malaezian, afirmă că trupurile neînsufleţite ale pasagerilor şi ale echipajului au fost puse în saci de plastic şi urcate apoi într-un tren cu vagoane frigorifice.

Operatiunea de cautare a corpurilor neinsufletite

Victima a atacului terorist din Ucraina

Victima a atacului terorist din Ucraina

Victimele atacului terorist din Ucraina

Victimele atacului terorist din Ucraina

   Inspectorii OSCE au fost informaţi că trenul în care sunt cadavrele victimelor este staţionat în gara Torez, în regiunea Doneţk.

Inspectorii OSCE

Trenul frigorific

   Separatiştii din estul Ucrainei au declarat că în timpul operaţiunilor de căutare a victimelor prăbuşirii avionului MH17 Malaysia Airlines, au fost recuperate 282 de trupuri şi 87 de fragmente din 16 corpuri neînsufleţite.
   Insurgenţii proruşi au predat cutiile negre ale avionului doborât, unui reprezentant al Malaysia Airlines.

Insurgentii prorusi au predat cutiile negre

   Trenul care transporta trupurile neînsufleţite a plecat luni 21 iulie din Doneţk şi a ajuns în oraşul Harkov, aflat sub administrarea Kievului. Aici, corpurile vor fi examinate şi identificate, după care vor fi trimise în Olanda. Separatiştii au anunţat că trenul frigorific a plecat din regiune însoţit de experţii internaţionali.

Trenul cu cadavrele victimelor a ajuns la Harkov

   Şeful echipei olandeze de medici legişti care se afla la Harkov spune că trenul cu cadavre care a ajuns în oraşul ucrainean a adus numai 200 de trupuri, mult mai puţine decât pretindeau rebelii.
   Şeful echipei de medici olandezi, Jan Tuinder a declarat că investigatorii trebuie să se întoarcă la locul prăbuşirii avionului pentru o altă investigaţie. „Nu vom pleca de aici până când toate rămăşiţele nu vor părăsi această ţară. Astfel încât vom fi nevoiţi să ne întoarcem şi să negociem din nou cu oamenii de acolo“, a spus el, potrivit BBC.

   „Statele Unite au decis noi sancţiuni, ca răspuns la continuarea intervenţiei ilegale a Rusiei în Ucraina şi la acţiunile sale de provocare care subminează democraţia. Implicarea Rusiei, în ultima perioadă, în violenţele din estul Ucrainei, este incontestabilă“, a declarat, luni, Jay Carney, un purtător de cuvânt de la Casa Albă.

   „Indiferent de sancţiuni, îi vom susţine pe separatist“. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat marţi, la Consiliul rus de Securitate, că ţara sa ar trebui să se apere de apropierea trupelor NATO de graniţele Rusiei. Rusia trebuie să reacţioneze adecvat şi proporţional la sistemul antirachetă ce se apropie de graniţele sale“, a arătat Putin, subliniind că metodele folosite de forţele externe“ în Ucraina nu vor putea fi folosite şi împotriva Rusiei. Vladimir Putin asigură că Rusia va investiga complet şi transparent doborârea de joia trecută a avionului malaezian, în estul Ucrainei. Rusia va face tot ce depinde de ea pentru o ancheta completă, profundă şi transparentă. Oferim încă o dată condoleanţe familiilor celor morţi. Bineînţeles, aceasta este o tragedie cumplită“, a adăugat acesta.

Consiliul rus de Securitate

   La şase zile după dezastrul aviatic din Ucraina, primele 40 de victime au fost primite în Olanda cu o ceremonie sobră şi impresionantă. Avioanele care transportau rămăşiţele victimelor au fost întâmpinate pe aeroportul din Eindhoven de cuplul regal şi de apropiaţi ai celor decedaţi, relatează AFP şi DPA.
   Pentru a marca sosirea primelor sicrie, clopotele au răsunat la bisericile din toată Olanda, unde, miercuri 23 iulie, a fost decretata zi de doliu naţional.

Victimele tragediei din Ucraina

Convoiul funerar

   La o zi după aducerea primelor 40 de cadavre în Olanda, au fost repatriate alte 74 de corpuri neînsufleţite în două avioane din Ucraina.
   Olanda va trimite 40 de jandarmi neînarmaţi la locul prăbuşirii zborului MH17, al companiei Malaysia Airlines în Ucraina, pentru „stabilizarea zonei“, a anunţat premierul Mark Rutte, citat de AFP. „Guvernul examinează mai multe opţiuni pentru a ajuta la crearea unui mediu mai stabil în scopul repatrierii cadavrelor victimelor care mai sunt la faţa locului“, a declarat el, subliniind că 23 de anchetatori olandezi urmează să se deplaseze la faţa locului, susţinuţi de 40 de membri ai jandarmeriei „neînarmaţi“.

   Observatorii Misiunii OSCE au ajuns joi 31 iulie, la locul prăbuşirii avionului Boeing, ei fiind însoţiţi de patru anchetatori olandezi şi australieni. Experţii responsabili cu ancheta în cazul prăbuşirii avionului malaysian în Ucraina au fost nevoiţi luni să se întoarcă din drum în timp ce încercau să meargă la locul catastrofei, unde se află fragmente din epava avionului Malaysia Airlines. Marţi şi miercuri, aceşti experţi şi poliţişti au fost nevoiţi să renunţe din nou să se deplaseze la locul catastrofei, din cauza luptelor din proximitate.

   La o lună şi jumătate după prăbuşirea avionului Boeing 777 aparţinând Malaysia Airlines, marţi 9 septembrie 2014, a fost publicat un raport preliminar cu privire la cauzele dezastrului în care au murit 298 de persoane.
   Aeronava prăbuşită la 17 iulie în estul Ucrainei a fost doborâtă în zbor de un „număr mare de proiectile de mare viteză“ care au dezmembrat „în bucăţi“ aparatul, susţine Biroul olandez de investigaţie pentru securitate (OVV), însărcinat cu ancheta. „Nu există dovezi că această catastrofă aeriană a fost cauzată de eventuale defecţiuni tehnice sau erori de pilotaj“, se menţionează în raport.
   Aceste concluzii se bazează pe informaţiile obţinute din cutiile negre şi de la turnul de control aerian, pe imagini din satelit şi fotografiile făcute la locul tragediei. Raportul nu face nici o referire la natura dispozitivelor care au străpuns-o ori la provenienţa lor. Pentru determinarea finală a cauzelor prăbuşirii avionului malaezian va fi nevoie de investigaţii suplimentare.

   Avionul Malaysia Airlines care s-a prăbuşit în estul Ucrainei, a fost lovit de o racheta Buk 9M38, au declarat anchetatorii olandezi, care au prezentat marţi 13 octombrie 2015, rezultatele finale ale anchetei. Racheta sol-aer a lovit aeronava în partea din stânga-faţă, foarte aproape de cabina de pilotaj, iar în urma impactului o parte a avionului s-a rupt, se arată în raportul oficial al dezastrului aerian.

Racheta 9M38 Buk

   Liderii politici din Ucraina şi din Occident au acuzat rebelii susţinuţi de Moscova că au doborât avionul Boeing 777 cu un lansator Buk furnizat de Rusia, însă Moscova susţine că racheta a fost lansată de pe un teritoriu controlat de către forţele guvernamentale de la Kiev. Experţii susţin că atât armata rusă, cât şi cea ucraineană deţin rachete de tip Buk 9M38. Totuşi, anchetatorii din Comisia Olandeză pentru Securitate nu au atribuit nimănui vina pentru prăbuşirea avionului, însă au punctat că spaţiul aerian din zonă ar fi trebuit închis pentru evitarea tragediei. „Spaţiul aerian al Ucrainei ar fi trebuit să fie închis în acel moment. Dar niciuna dintre părţile implicate nu a recunoscut riscul conflictului militar de la sol“, a declarat Tjibbe Joustra, preşedintele Comisiei olandeze pentru siguranţa transporturilor (DSB), „Alte 16 avioane şi elicoptere militare fuseseră doborâte în Ucraina cu câteva săptămâni înainte, unele chiar de la altitudini mai mari“. Comisia nu are autoritatea de a atribui cuiva vina pentru dezastrul aviatic, potrivit normelor internaţionale privind investigaţiile care vizează prăbuşirea avioanelor.

MH17 Raport final

   Odată cu publicarea raportului final, a fost prezentată şi o parte din avionul reconstruit de anchetatori din bucăţile recuperate de la locul accidentului. La cercetarea privind cauzelor prăbuşirii cursei MH17 au participat experţi din Olanda, Marea Britanie, Statele Unite, Malaezia, Australia, Ucraina şi Rusia.
   Rudele victimelor speră că raportul va determina arestarea şi judecarea celor vinovaţi de producerea tragediei. Procurorii olandezi, care derulează o anchetă penală separată, au anunţat deja că au identificat posibile persoane „interesate“, dar probele deţinute nu sunt suficiente.
   Rusia a utilizat dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, care a încercat să constituie un tribunal internaţional în această cauză. Probabil că vinovaţii de tragedia produsă în Ucraina, nu vor fi identificaţi niciodată.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s