Moscheea Regală „Carol I“

  În apropierea Pieţei Ovidiu, pe str. Crângului la nr. 1, se înalţă silueta masivă şi inedită a Marii Moscheii din Constanţa, principalul edificiu al cultului musulman din România. Moscheea Regală „Carol I“ (redenumită Mahmud al II-lea) este unul din monumentele de arhitectură ale oraşului şi un punct de atracţie pentru turiştii care vizitează această zonă. Unii dintre turcii şi tătarii constănţeni mai vârstnici numesc moscheea „Kral Camii“ sau „Geamia Regelui“.
   Program de vizitare: zilnic 9:30 – 21:30 în perioada sezonului estival. În restul anului moscheea îşi închide porţile pentru vizitatori la orele 17.

Moscheea din Constanta

Marea Moschee din Constanţa

   Moscheea este, în general, edificiul cel mai impresionant şi mai reprezentativ al diferitelor şcoli de arhitectură musulmană, care afirmă „măreţia divină şi prezenţa triumfătoare a Islamului“.
   Până în secolul al XI-lea planul şi elevaţia acestui lăcaş de rugăciune au fost de inspiraţie arabă. Otomanii au creat un plan diferit si mai universal, păstrând elementele cerute de cult. Orice moschee este orientată către Mecca (quiblah) printr-o nişă goală numită mihrab. La dreapta mihrab-ului se află minberul (catedra predicatorului), constituit dintr-o scară dreaptă cu baldachin, închisă privitorului. Decoraţia (care interzice chipul cioplit) face parte organică din structura monumentului, din concepţia şi din dotarea pentru frumos a Islamului şi se exprimă cu precădere prin culoarea care se repartizează pe pereţi, pictura cu motive predominant fitomorfe, ceramica, sculptura în relief plat, caligrafia şi în covoarele pe care calcă, desculţi, toţi credincioşii; în moschei nu există altare, iar elementele de mobilier sunt doar tribunele pentru dascăli sau cititorii din Coran (dikka), împrejmuirile (maqsura), pupitrele pentru Coran (rahle), dulapurile din perete. În exteriorul sălii de rugăciune (haram) se află de obicei o curte interioară (sahn) cu portice şi locuri cu apă pentru abluţiuni (abdest). Din minaretul înalt (moscheile au unul sau mai multe turnuri, aflate de obicei pe colţ), muezinul plasmodiază chemarea (adhan) la rugăciunile zilnice (salat). Strigarea muezinului (ezan), se rosteşte în limba arabă şi are o formulare unică pentru întreaga lume islamică.
   Moscheea (Masjid) din aşezările urbane este „loc de adunare a comunităţii pentru oficierea rugăciunii, ascultarea predicii, meditaţie, învăţământ coranic pentru copii şi dezbaterea chestiunilor publice“.

   Cea mai mare moschee din Dobrogea, a fost construită de Statul Român, în perioada 1910-1913, la voinţa expresă a regelui Carol I, înlocuind o geamie mai veche numită „Mahmudiye“ (după sultanul Mahmud al II-lea, 1808-1839), ridicată între anii 1822-1825 de către comandantul militar al oraşului din acea perioadă, Hafuz Hussein Paşa.

Piata Ovidiu

Constanţa, vedere generală a Pieţei Ovidiu (Independenţei) la începutul secolului al XX-lea. În plan lateral Geamia Mahmudiye (Sultan Mahmut)

   Piatra fundamentală a lăcaşului de rugăciune a credincioşilor musulmani a fost pusă în vara anului 1910, în prezenţa unei asistenţe numeroase, cu participarea ministrului Cultelor, Spiru Haret, a ambasadorului Imperiului Otoman la Bucureşti, Seffa-Bey, precum şi a consulului otoman la Constanţa, Kadri-Bey.
   „Prin graţia şi ajutorul lui Dumnezeu, pusu-s’a piatra fundamentală a acestei Moschei, astăzi 24 Iunie 1910, aducând mulţumiri Celui A-Tot Puternic, cum şi salutări Tuturor Profeţilor Săi, după ce am făcut călduroase rugăciuni pentru gloria şi mărirea Regatului României“ (Actul de fundaţiune al moscheei).

Piata Ovidiu

Constanţa, vedere generală a Pieţei Ovidiu (Independenţei) din anul 1911. În plan îndepărtat Moscheea Regală „Carol I“ în construcţie

  Proiectul moscheii a fost realizat de către arhitectul Victor Ştefănescu (Stephănescu). Acesta a fost ajutat la construcţia cupolei şi a minaretului de marele inginer şi inventator Gogu Constantinescu. Pentru a studia arhitectura islamică, Victor Ştefănescu a efectuat un studiu al aşezămintelor de cult musulmane deplasându-se în Turcia şi vizitând mai multe oraşe.

Victor Stefanescu

Arhitectul Victor Ştefănescu
(1877-1950)

   Lucrările s-au încheiat în 1912, iar inaugurarea a avut loc la 31 mai 1913 în prezența suveranilor României, regele Carol I şi regina Elisabeta, a oficialităţilor şi a unui numeros public. În cadrul acestui eveniment muftiul Hafuz Rifat Abdul Gelil îl asigura pe suveran de „dragostea și devotamentul supușilor musulmani“. Un raport amănunţit al acestei festivităţi este redactat de ziarul „Universul“ din Bucureşti: „Cu deosebită solemnitate s-a făcut azi, inaugurarea Moscheei Melik (Regală) de aci în prezenţa Suveranilor. În vederea solemnităţei au sosit azi dimineaţă cu vaporul România, din Constantinopol, Excelenţa Sa dl. Mamut Esad Efendi, trimisul Sultanului şi ministrul turc al Cadastrului, însoţit de hatipul (protopop) Ali Sadedin Efendi, de la Geamia Erialtâ şi de muezinii Hafus Gemal Efendi de la Geamia Ak Sarai şi Hagi Hasan Efendi de la Geamia Ciopri-Başi din Constantinopol. De asemenea au mai sosit şi dl. Take Ionescu, ministru de interne ad interim la Culte, însoţit de dl. Ciorăneanu, şeful său de cabinet şi Excelenţa Sa, Seffa-Bey, ministrul Turciei la Bucureşti, împreună cu dl. Hasad-Bey, consilier de Legaţie“.
   La inaugurare, din partea sultanului Mehmed al V-lea i-a fost oferit arhitectului Victor Ştefănescu ordinul „Medgidie“ în grad de Comandor. În semn de preţuire şi pentru munca foarte bine făcută, regele Carol I i-a lăsat prin testament, un ceas cu capace din argint placate cu email roşu, inscripţionat cu cifrul regelui.

Ordinul Medgidie

Ordinul „Medgidie“ în grad de comandor acordat de sultanul Mehmed al V-lea în anul 1913 arhitectului Victor Ştefănescu, prin intermediul consulului general al Imperiului Otoman la Constanţa, Kadri-Bey

Ceas Carol I

Ceasul dăruit de regele Carol I arhitectului Victor Ştefănescu

   Edificiul îmbină componente arhitecturale caracteristice stilului arabo-bizantin (minaretul şi impozanta cupolă) cu elemente de  arhitectură românească (corpul clădirii propriu-zise). În planul şi în volumetria moscheei putem descifra, adaptat, modelul în cruce greacă înscrisă, al bisericii domneşti din Curtea de Argeş, iar cupola centrală, mult mai largă decât la bisericile româneşti şi străpunsă la bază de ferestre arcate, poate fi comparată, la altă scară, cu Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol sau cu Marea Moschee din Konya (Turcia). Toate aceste apropieri sunt însă aproximative, proiectul fiind complex şi de o mare originalitate. Construcţia a fost făcută din piatră şi cărămidă, iar cupola şi minaretul, din beton armat. De remarcat că este prima clădire cu elemente de beton armat ridicată în România, însă din cauza lipsei de experienţă a constructorilor, lucrarea a avut unele deficienţe (betonul inegal compactat a fost atacat de aerul sărat al mării şi a început să se exfolieze, iar armătura să ruginească) şi a fost necesară o consolidare a minaretului şi a cupolei, lucrare laborioasă, realizată între anii 1957-1959, după proiectele profesorului Aurel Beleş. Alte lucrări de consolidare s-au efectuat în 1981 şi în 1993, ambele coordonate de arhitectul Kemal Ghenghiomer.

Moscheea Regală „Carol I”

Moscheea Regală „Carol I“
(văzută dinspre mare)

   Moscheea cuprinde o curte interioară cu două portice şi spălătoarele necesare ritualului de abluţiune, minaretul (turnul) şi corpul principal al clădirii, dominat de o cupolă impresionantă, specifică arhitecturii orientale. Subsolul a fost destinat centralei termice, dotată cu două venerabile cazane de tuci model Aetna, comandate la Frankfurt.  
   Suprafaţa construită este de aproximativ 480 m².

Moscheea din Constanta

Moscheea Regală „Carol I“

Moscheea din Constanta

Curtea interioară

   Soclul edificiului este placat cu piatră de Dobrogea. Trecerea din spaţiul străzii în lăcaşul de cult se face printr-o succesiune de trei porţi. Deasupra porţii principale de la intrare se află inscripţionată cu caractere arabe formula cu care credincioşii musulmani încep orice activitate: Bismillah, ar-Rahman, ar-Rahim“ (În numele lui Allah cel Milostiv, Îndurător), iar mai jos este menţionată ultima parte a versetului 103 (Surah An-Nisa) „Rugăciunea (As-Salat) este orânduită pentru drept credicioşi la timpuri hotărâte“.

Poarta de acces

Poarta principală

   A doua trecere este un portal deosebit de înalt, cu arcada zigzagată, prin care se intră în vestibul; un brâu în torsada, tipic arhitecturii vechi româneşti, e poziţionat vertical, drept fus al stâlpilor de la baza arcadei. Ultima este uşa geamiei, cu batanţi din marmură neagră, articulaţi cu imense ferecături de bronz.

Usa din marmura neagra

Uşa cu batanţi din marmură neagră

Ornament din bronz

Ornament din bronz (detaliu)

   În curtea geamiei, în dreapta şi în stânga intrării, sunt construite două portice cu arcade maure şi capiteluri de sorginte arabă unde se află câte un spălător cu şase robineţi care se foloseşte pentru abdest (spălarea rituală impusă de religia islamică).

Curtea interioara

Portal cu cişmele pentru abluţiune

   Minaretul din dreapta moscheii este construit în stil maur (arab) şi are o înălţime de aproximativ 40 metri. Este accesibil printr-o scară în spirală cu 140 de trepte, la capătul căreia se află un balcon susţinut de 16 console, de unde în trecut se anunţa ora de rugăciune şi de unde se vede bine panorama celei mai mari părţi a oraşului Constanţa. Forma sa este încununată, ca şi turla geamiei, cu semiluna Islamului. Iniţial, partea de sus a minaretului avea o coroană de 50 de lămpi electrice, pentru a lumina turnul cu ocazia sărbătorilor Ramadanului.

Minaretul Moscheii din Constanta

Minaretul

   La bază, la racordarea cu restul clădirii, secţiunea minaretului este de formă octogonală, dar trece repede la forma circulară, diametrul exterior fiind de 3,70 m la bază şi aproximativ 3 m la înălţimea de 26,70 m, unde se găseşte o platformă circulară formând balconul susţinut pe 16 console. Platforma este acoperită cu un acoperiş de olane suţinut pe un schelet cu grinzi radiale din beton armat sprijinite pe 8 stâlpi fixate în platforma balconului. De la această platformă în sus, turnul se înalţă pe încă 7,10 m şi se termină cu un acoperiş de 6 m. Turnul este prevăzut cu o scară interioară elicoidală care merge de la nivelul terenului până la platforma balconului.“

   Cupola este înaltă de 25 de metri şi are un diametru de 8 metri. Coronamentul cupolei cu semilună se vede în condiţii bune şi dinspre mare.

Cupola

Cupola

   Sala centrală a moscheii este o încăpere pătrată cu latura de 14 metri. Interiorul este sobru, lipsit de statui sau imagini religioase (în religia islamică sunt interzise icoanele).

Mihrab

Moscheea Regală „Carol I”

Moscheea Regală „Carol I“
(vedere din interior)

   Lumina curge de sus, din ochii cupolei, ca şi din ferestrele înalte ale celor patru pereţi. Încă de la început moscheea a fost dotată cu iluminat electric şi cu un frumos candelabru din bronz ce atârnă sub cupolă în centrul sălii de rugăciune. Cupola şi cele patru arcade sunt ornamentate cu picturi murale în care predomină nuanţele de albastru şi motivele florale simple.

Candelabru din bronz

Candelabru din bronz

Cupola

Cupola (detaliu)

   În mijlocul peretelui de miazăzi, spre Mecca, se află mihrab-ul (altarul) cu decoraţie în stalactite policrome, de unde imamul oficiază slujba.

Mihrab

Mihrab-ul este nișa semicirculară din peretele „quiblah“ unei moschei, care indică direcția către Mecca, spre care se îndreaptă credincioșii musulmani atunci când se roagă

   Aşezarea altarului pe peretele de miazăzi este determinată de un verset din Coran „Întoarce-te cu faţa spre Mesgid-ul Haram (Kaaba)“. În jurul mihrab-ului sunt scrise cele 99 de atribute ale lui Allah. La dreapta se află minber-ul provenit de la Geamia Mahmudiye (Sultan Mahmut) din 1822, de unde imamul ţine hütbe (predica) la slujba săptămânală de vineri şi la slujbele speciale de sărbători.

Minber

Minber

Muftiul Iusuf Muurat

Muftiul Cultului Musulman din România Muurat Iusuf (centru), însoţit de imamii Moscheii Regale „Carol I“ din Constanţa, Revan Veli (stânga) şi Nidal Bagâş (dreapta)

Noaptea Nasterii Profetului

Sărbătoarea Mevlid Kandili (Noaptea Nașterii Profetului Muhammad)

   În stânga mihrab-ului este vaaz kürsü sau tribuna, de unde se ţin predicile în afara celor de sărbători.

Vaaz Kursu

Vaaz Kürsü

   Coloanele interioare sunt din marmură de Câmpulung (Mateiaș). Pereţii sălii de rugăciune sunt îmbrăcaţi pe anumite porţiuni cu plăci de faianţă cu motive orientale şi sunt ornamentaţi cu versete din Coran şi numele sacre ale lui Allah, profetului Muhammad şi ale califilor, săpate în marmură, pictate în frescă sau înscrise cu litere mari aurii pe lehva (medalioane octogonale prezente în toate geamiile).

Lehva

Lehva „Allah“

Lehva

Lehva „Profetul Muhammad“

   Un covor oriental, vechi de peste 200 de ani, lucrat în celebrul centru de artizanat Hereke din Turcia, a fost adus aici în 1965, din geamia de pe Ada Kaleh, celebra insulă acoperită de apele Dunării. Covorul are dimensiuni impresionante, 15 metri lungime, 9 metri lăţime şi o greutate de 483 kg. Acest masiv covor oriental a fost proprietatea sultanului Abdul Hamid al II-lea şi a fost donat geamiei în anul 1904.

Geamia din Ada Kaleh

Geamia din Ada Kaleh

Covorul din Ada Kaleh

Covorul cu motive orientale (Smyrna Sultana) provenit de la geamia de pe Insula Ada Kaleh

   Marea Moschee din Constanţa a fost subiect de inspiraţie al mai multor artişti plastici care în diverse tehnici au imortalizat în viziune proprie splendoarea acestui monument de arhitectură.

Moscheea regelui

Moscheea regelui, Constanţa (Florin Mugur Popa, acuarelă – 2013)

   Moscheea a fost reparată în ultimii ani şi este accesibilă turiştilor. Înainte de intrare, trebuie, însă, să cunoaştem şi să respectăm câteva reguli clare: să avem o ţinută decentă, să ne descălţăm la intrare, să nu trecem prin faţa persoanelor care se roagă.

   Islamul (arabă إسلام) este una din cele trei mari religii monoteiste contemporane, alături de creştinism şi iudaism. Sensul general al cuvântului Islam este pace și supunere față de Allah, Creatorul tuturor lucrurilor. Religia a fost fondată în secolul al VII-lea în Peninsula Arabică, pe teritoriul actual al Arabiei Saudite, de către profetul Muhammad. De-a lungul timpului s-a răspândit pe toată întinderea Orientului Mijlociu, în Asia Centrală, Asia de Sud şi de Sud-Est, Africa de Nord şi de Est şi părţi din Europa. Centrul religios se află în orașele sfinte Mecca și Medina. În prezent, Islamul cuprinde 1,57-1,65 miliarde de adepţi (22-24% din populația globului) şi este religia care înregistrează cea mai rapidă creştere dintre toate religiile lumii.

Mecca

Mecca, locul nașterii profetului Mahomed, este leagănul islamului

Kaaba

Kaaba (arabă الكعبة), este un sanctuar care se află la Mecca sub forma unui cub. Religia islamică îl consideră ca primul și cel mai sfânt lăcaș de cult

   Majoritatea musulmanilor (85-90%) sunt sunniți. Al doilea grup este reprezentat de şiiţi (10-15%). Cele două ramuri principale ale islamismului diferă, în principal, în credinţele în ceea ce priveşte succesiunea lui Muhammad. Musulmanii sunniţi cred că profetul a intenţionat ca, prin consens, comunitatea musulmană să aleagă un succesor, sau un calif, care să conducă teocraţia (împărăţia pământească, aflată sub conducere divină) pe care a înfiinţat-o el. Musulmanii şiiţi (concentraţi în Iran şi în nordul Irakului) cred că Muhammad l-a ales pe cumnatul său, Ali, ca succesor al său, şi că numai urmaşii lui Ali şi ai soţiei sale, Fatima, au dreptul să guverneze comunitatea musulmană. De asemenea, există diferenţe între cele două ramuri şi în ceea ce priveşte interpretarea Coranului.
   O altă ramură a credincioşilor musulmani este constituită din Kharijiţi. Aceştia reprezintă 0,2% din totalitatea musulmanilor, aproximativ 2 milioane de adepţi şi sunt majoritari în Oman, Algeria şi Tunisia. Kharijiţii sunt recunoscuţi pentru puritanismul de care au dat dovadă, excluzând din cadrul islamului pe cei care au comis păcate considerate de aceştia grave.

   Muhammad (Mohamed) ultimul Profet al Islamului s-a născut în anul 570 la Mecca şi a murit în iunie 632, la Medina. Pentru musulmani, profetul Islamului este mesagerul ales de Allah, să transmită revelaţiile sale omenirii, autentificând astfel mesajul iniţial al lui Avraam. A venit la voi un trimis chiar dintre voi, căruia-i sunt grele necazurile ce vă lovesc, care este plin de grijă pentru voi, iar cu dreptcredincioşii este el milostiv şi îndurător“ – Coranul, (Surah At Tawba: 128).
   Orfan de tată încă de la naştere şi de mamă de la vârsta de şase ani, Muhammad îşi va petrece copilăria în familia unchiului său Abu Talib. La 25 de ani se căsătoreşte cu o văduvă bogată în vârstă de 40 de ani pe nume Khadija, cu care va avea şase copii.
   Revelaţia Divină a început să-i fie dezvăluită Profetului la vârsta de 40 de ani, când adevărul a coborât deasupra lui în peştera Hira de pe Muntele Luminii (Jabal al-Nour). Îngerul Gabriel (Jibril) a venit la el, ținând o carte deschisă în mâini si i-a poruncit să citească. „Nu pot pentru că nu ştiu să citesc“ a răspuns Muhammad. Se spune că acest episod a demonstrat dorinţa lui Allah de a transmite învăţăturile sale printr-un ales care nu trebuia să ştie carte ca să nu  interpreteze poruncile divine.

Jabal al-Nour

Muntele Luminii

Ghar-e-Hira

Peştera Hira

   Devenit mesagerul lui Allah şi „profetul adevăratei religii“, Muhammad începe să predice mulţimii, cerând distrugerea idolilor, fiindcă „Nu există nici o divinitate Afară de Allah Cel Unic, Stăpânul Atotputernic“. Chemarea lui Muhammad la monoteism şi reformă socială a fost puternic combătută de elita meccană. În anul 622 Muhammad şi partizanii săi sunt obligaţi să părăsească Mecca şi să se stabilească în oraşul Yathrib, care va deveni viitoarea Medina. Acest eveniment se numește Hejira și marchează începutul anului Islamic.

Pelerini mergand la Mecca

Pelerini mergând la Mecca
Léon Belly 1861 (Musée d’Orsay, Paris)

   Muhammad devine conducătorul orașului și în scurt timp Medina devine capitala primului stat islamic. Acest stat este imediat atacat de vecinii mai puternici din Mecca, însă Muhammad reușește să câștige câteva bătălii importante (Badr, Uhud), asigurând securitatea statului său. Acesta continuă să se extindă și în cele din urmă Muhammad cucerește Mecca fără vărsare de sânge în anul 630. În tot acest timp, versete din Coran continuă să îi fie revelate, acestea fiind o parte așternute în scris, iar o alta memorate de discipolii săi. Ultimul pelerinaj la Mecca îl face în anul 632, împământenind tradiţia acestuia. Moare în acelaşi an şi este îngropat la Medina, în locul unde astăzi se înalţă Moscheea Profetului (Masjid al-Nabawi).

Masjid al-Nabawi

Moscheea Profetului Muhammad

   Deşi nu a fost şi nu este considerat de către credincioşii săi o fiinţă divină, precum cred creştinii despre Iisus Hristos sau budiştii despre Buddha Sakyamuni, Muhammad rămâne pentru musulmani, cel mai mare şi mai respectat om care a trăit vreodată, nu doar pentru revelarea Coranului şi fondarea Islamului, ci şi pentru calităţile sale moral-spirituale pentru care este onorat şi astăzi. Textul coranic prin care se reprezintă superioritatea lui de esenţă faţă de ceilalţi oameni este: „Dacă-l iubiţi pe Allah, urmaţi-mă!“. Acesta face din Muhammad modelul oricărei sfinţenii. Starea lui de elevaţie spirituală nu poate fi depăşită sau egalată.

   În accepţiunea credincioşilor musulmani, Islamul „nu este doar o religie, ci un sistem de viaţă complet“, care se bazează pe idealul şi calea lui Allah, revelate prin Coran (Kalam Allah), pe legea divină (Sharia), pe tradiţia profetică (Sunnah) care consemnează faptele, hotărârile şi spusele Profetului (Hadith), pe interpretarea raţională (Ijtihad) şi pe deducţiile analogice (Qiyas) formulate de învăţaţii musulmani şi acceptate potrivit regulilor (Fiqh) şi consensului comunitar (Ijma’a).
   Pentru un musulman scopul în viaţă este de a trăi în aşa fel încât să fie pe placul lui Allah, pentru a putea apoi ajunge în paradis. Se spune că în adolescenţă, este deschis un dosar în care vor fi însemnate faptele bune şi rele din timpul vieţii, ca în ziua Judecăţii de Apoi să poată fi determinat destinul final al fiecăruia. De asemenea în Coran este specificată o doctrină a predestinaţiei divine. Crezul musulmanilor de mântuire afirmă că necredincioşii (kuffur) şi păcătoşii vor fi condamnaţi, însă cei ce se căiesc vor beneficia de iertarea lui Allah şi vor ajunge în paradis după moarte. Coranul sublinează necesitatea credinţei şi totodată a faptelor bune pentru mântuire. Doctrinele fundamentale ale credinţei musulmanilor sunt rezumate în cei „Cinci Stâlpi ai Islamului“.

Stalpii Islamului

Pentru un musulman scopul în viaţă este de a trăi în aşa fel încât să fie pe placul lui Allah

   Primul stâlp se referă la acceptarea lui Allah (Shahada). Conform Coranului, acest prim pilon  al Islamului este mărturisirea de credinţă  pe care musulmanii o rostesc în fiecare zi: „Nu există alt Dumnezeu în afară de Allah, şi Muhammad este trimisul Său“. La aceste cuvinte şiiţii mai adaugă: „Şi Ali este Prietenul Său“.
   Cel de al doilea stâlp este rugăciunea canonică (Salat). Musulmanii trebuie să respecte aceste rugăciuni ritulale, de cinci ori pe zi: dimineaţa (al-fajr), la amiază (ad-zuhr), după masă (al-‘asr), la apus (al-maghrib) şi la o oră după apus (al-‘isha).
   Al treilea stâlp este milostenia sau dania obligatorie (Zakat). Acest al treilea pilon, se referă la taxa care trebuie plătită o dată pe an de toţi musulmanii adulţi. Această sumă se calculează individual de fiecare musulman şi reprezintă 2,5% din venitul anual în exces. Beneficiarii acestei taxe sunt săracii şi cei nevoiaşi. Un musulman, poate însă să doneze şi o sumă adiţională ca un act de caritate sau milostenie voluntară (sadaqa). 
   Al patrulea stâlp este postul din luna Ramadanului (Sawm). Postul se desfaşoară în timpul orelor diurne din cadrul lunii sacre a Ramadanului, a noua lună a calendarului. Acest post include abstinenţa de la mâncare, băutură, fumat şi raporturi sexuale, de la răsărit până la apus. În timpul Ramadanului, musulmanii îşi dedică mai mult timp rugăciunii sau a ascultării în fiecare zi a unor părţi din Coran, citite în moschee.
   Cel de al cincelea stâlp Islamic este pelerinajul la Mecca (Hajj). Această obligativitate religioasă trebuie împlinită de orice musulman adult măcar o dată în viaţă.
   Se discută şi despre eventualitatea existenţei „celui de al şaselea pilon Islamic“: Jihad. Anumiţi musulmani, cred ca Jihadul, sau „implicarea personală“, trebuie să fie considerată al şaselea pilon islamic, dimensiunea războinică jucând un rol important încă de la început în viaţa comunităţii şi a doctrinei musulmane. Deşi mişcarea fundamentalistă islamică, s-a bucurat de simpatizanţi, acest punct de vedere a fost respins de majoritatea musulmanilor, contrar a ceea ce se crede astăzi în lumea non musulmană.

SURSE BIBLIOGRAFICE (INFORMAŢII, NOTE, TEXTE, IMAGINI):
DOINA PĂULEANU, VIRGIL COMAN
– MOSCHEEA REGALĂ „CAROL I”, CONSTANŢA 1910-2010;
MIHAI MAXIM, CRISTIAN BRĂCĂCESCU, ŞERBAN BONCIOCAT
– GEAMII, MINARETE PE CERUL DOBROGEI
NUREDIN IBRAM
– ISLAMUL PUR ŞI SIMPLU, MUSULMANII DIN ROMÂNIA
WAYNE HOPKINS – CONSTANŢA, ROMANIA OVID’S SQUARE; MARK – OFF TO EUROPE; ZUNAIRA KHAWAR – HIRA CAVE; TOURISM LANDSCAPES – THE KAABA, MECCA, SAUDI ARABIA
https://www.flickr.com/
CICLISM.RO – CONSTANŢA (PARŢIAL) ŞI DIGUL DE LARG
http://www.ciclism.ro/forums/index.php/topic/16990-constan%C5%A3a-par%C5%A3ial-%C5%9Fi-digul-de-larg/
MOSCHEEA SFÂNTĂ DIN MECCA
https://ro.wikipedia.org/wiki/Moscheea_Sf%C3%A2nt%C4%83_din_Mecca
MASJID AL-NABAWI
http://www.religion.dk/2014-07-18/medina

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s